Marota absenteismului

Suntem în martie, la aproximativ 3 luni de la alegerile parlamentare din 2016, și încă se dă vina pe absenteiști pentru că au girat, prin nepăsarea și neprezentarea lor la vot, excesele și ieșirile în decor, „noaptea, ca hoții”, ale guvernării PSD-ALDE. Nu pe politicieni slabi pregătiți și imorali, nu pe jalnica prestanță a partidelor sau măcar pe votanții PSD, care au ștampilat „în orb”. Ba chiar și membrii de partid îi ceartă, culmea, tot pe cei ce n-au ieșit la urne, în loc să-i fi convins că îi pot reprezenta, atunci când a fost timpul! În special PNL-ul, partidul ce ar fi trebuit să fie alternativa sau opoziția, dar care de câțiva ani e în derivă sau de-a dreptul în picaj.

Trebuie spus din start că prezența la vot a fost cam la fel ca la celelalte alegeri parlamentare anterioare (în 2008 – 39,20%, în 2012 – 41,76%, iar în 2016 – 39,42%).

 

Are cineva garanția că dacă se ieșea în număr mai mare la vot, nu mai câștiga PSD? Cu atât mai mult cu cât, de data asta, PSD n-a mai fost votat doar de oameni în vârstă, nevoiași, needucați sau educați precar, ci și de tineri, mulți cu studii superioare, conform statisticilor. A fost partidul cu cel mai vârtos și moțat program. Oare nu cumva o parte dintre absenteiști n-au mers la urne tocmai pentru că cea mai consistentă ofertă electorală era semnată PSD?

„La majorité c’est vous!” fotografie de René Maltête.

Sigur că cei care prezintă efectele indirecte ale absenteismului au dreptate, dar asta fiindcă ne referim la actualul sistem electoral, despre care nu se poate spune că înseamnă cu adevărat „alegeri libere”. Este facil, dar nedrept și absurd să dai vina pe niște cetățeni că au absentat de la vot. Mai greu și mai onest este să vezi și să recunoști ce anume l-a cauzat, începând cu lipsa de mesaj și de coeziune a partidelor și liderilor politici (PNL și Cioloș, în special), trecând prin deșănțata propagandă televizată, până la lipsa încrederii în politică și în politicieni și chiar în reprezentativitatea votului. Ori dacă oamenii nu pot fi convinși să voteze cu argumente eficiente, democratice, e descalificant moral să vii cu platitudini, tertipuri, stigmatizări, jigniri, amenințări și unfriend-uri pe Facebook.

Absenteismul înseamnă mai degrabă dezgust și neîncredere, nemulțumire și nehotărâre, decât resemnare și nepăsare. Nu încurajăm neparticiparea, ci găsirea de soluții pentru cei care vor să-și anuleze votul sau vor să se abțină de la vot.

Apoi sunt cei care nu au putut vota pentru că sunt plecați din localitate ori n-au flotant, iar asta se datorează tot imperfecțiunilor legislației electorale actuale.

De aceea ar trebui luate în considerare, pe viitor, votul electronic și votul alb. Ambele variante ar putea reduce absenteismul. Dacă voturile albe s-ar lua în calculul voturilor valabil exprimate, n-ar mai permite câștigarea de către un partid (de obicei, unul mare) a alegerilor cu numărul minim necesar de voturi valabil exprimate (pragul electoral fiind destul de jos). O căsuță cu „Niciunul” sau „Muie” (cum trec unii cu pixul pe buletinele de vot) ne-ar putea lămuri dacă actuala ofertă politică mai este convingătoare sau trebuie schimbată. Spre deosebire de politică, de la piață nu cumperi mere stricate, ceri altă marfă sau mergi în altă parte. Când ajungi să fii nevoit să cumperi mărul cel mai puțin stricat („răul cel mai mic”), ca să nu mori de foame, atunci este o alegere care cu greu poate fi descrisă ca morală sau liberă. În cazul în care 50%+1 (sau alt prag) din numărul total de alegători votează această opțiune, toate partidele și toți candidații înscriși ies din cursa electorală și eventual de la guvernare pe durata următorului mandat. Alegerile ar trebui repetate cu alți candidați. Ca ultimă consecință, votul alb (nul, de protest, de blam) ne-ar putea spune dacă prezentul sistem electoral mai este viabil.

Ilustrație de Pawel Kuczynski.

La rândul lui, votul electronic ar fi mai ieftin, mai ușor și mai rapid. În plus, ar da posibilitatea să voteze celor plecați la studii, la muncă, cu diverse treburi, în vacanțe, la rude și prieteni ori stabiliți în alte localități din alte județe decât cele din buletin, sau în străinătate. Cu siguranță, dintre aceștia ar fi votat destul de mulți, dacă ar fi putut.

Însă până atunci, și chiar și atunci, trebuie să nu se uite ceva simplu și esențial, anume că votul nu e obligatoriu, e un drept pe care ți-l poți sau nu exercita. Nu trebuie și nu poți fi obligat să votezi dacă nu ești hotărât sau nu te reprezintă vreun candidat. Exercitarea votului trebuie să fie mai mult decât asumarea și manifestarea unei opțiuni politice; un act individual de conștiință. Nu poți fi obligat să faci ceva împotriva conștiinței.

Ilustrație de Pawel Kuczynski.

„Sîntem cu adevărat liberi nu doar dacă votăm pe cine vrem, ci și dacă nu votăm deloc, în cazul în care oferta politică nu conține nimic util nouă. Îndemnurile la vot cu orice preț, fie în cheie civic-filozofică, fie în ton comunist-propagandistic sînt o culme a ipocriziei politice. O escrocherie politică, aproape. Dacă nu ne conving să-i votăm pentru ce sînt în stare să facă, ideea este că trebuie să votăm oricum, pentru că așa e civic și patriotic. Zice sloganul să nu-i lăsăm pe alții să decidă viitorul nostru. Cum vine asta?

În măsura în care viitorul unui om este influențat de guvernarea țării sale în următorii patru ani – ceea ce, totuși, e discutabil -, oricum alții îi decid viitorul indiferent dacă omul iese la vot sau nu. Acei alții sînt, înainte de orice, politicienii. Cetățeanul nu alege ce vrea, ci ce vrea din ceea ce i se oferă. Iar asupra ofertei, el nu are nimic de spus. Oferta o fac partidele politice, de care cetățeanul nu este legat în nici un fel vreme de 4 ani. Sigur că este importantă guvernarea țării, sigur că vrem cetățeni implicați. Dar, este de spus că implicarea eficientă a cetățenilor nu se realizează în ziua alegerilor, ci între alegeri. Forțele civice, dar și cetățenii în nume propriu ori organizați adhoc, pun presiune și trag la răspundere pe politicieni nu la finalul mandatului lor, ci în chiar exercițiul acestui mandat.”

(Sever Voinescu în EVZ, înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut)

Iată ce spune Florin Cojocariu, alias Ivan Zubeldian:

„Versiunea scurtă:

Absenteismul nu e generat de electoratul leneș și lipsit de simț politic. E generat de calitatea proastă a clasei politice care nu oferă opțiuni potrivite electoratului. Dar absenteismul naște monștri precum Dragnea.

Soluția nu e să forțăm oamenii să voteze orice, doar ca să creștem prezența, pentru că e evident că așa propulsăm partide nereprezentative pentru cei care votează „răul cel mai mic”.

Soluția e să schimbăm regulile jocului democratic în așa fel încât cei „fără partid” să poată fi cumva reprezentați în exercitarea puterii. Soluția e să acceptăm că cel puțin parțial partidele politice nu mai sunt instrumente eficiente ale reprezentării.

––––––––-

Argumentul pe larg:

Citesc tot mai des argumentul rămânerii în cadrul legal și constituțional existent, fără a forța, pe motiv că dacă noi încălcăm regulile jocului, atunci ce să mai așteptăm de la PSD?

Argumentul e greșit și dovadă stă toată istoria modernă: în situațiile de blocaj regulile trebuie să se schimbe și se schimbă sub presiunea istoriei. Lumea nu ar fi evoluat niciodată dacă regulile după care a funcționat nu s-ar fi schimbat.

În particular „regulile jocului” democratic nu există de dragul regulilor ci pentru a garanta o societate stabilă condusă de politicieni reprezentativi în interesul binelui colectiv. Democrația cu regulile ei nu e un scop în sine ci un instrument al libertății.

Așadar atunci când regulile produc în mod repetat situații periculoase pentru democrație și nocive pentru cetățeni, ele trebuie schimbate. Când regulile jocului democratic permit coruperea puterii și deturnarea ei înspre folosința unui grup restrâns, atunci regulile sunt greșite. Ele trebuie schimbate.

Invocăm regula câștigării alegerilor și ne facem că nu vedem problema: alegerile astea au fost determinate de un electorat ușor de mituit cu promisiuni și cu bani. De un electorat (nu e nici o urmă de dispreț în ce spun) absolut ignorant și complet neinteresat de ideea de bine colectiv. Asta a făcut PSD întotdeauna.

Se invocă apoi faptul că lumea nu a votat și a stat acasă. Pasămite ar fi trebuit să ieșim să votăm orice înafară de PSD și ar fi fost bine. Nu, nu ar fi fost deloc bine! Am fi legitimat o putere (actuala opoziție) nu pe baza viziunii ei ci doar ca alternativă la un dezastru. Am făcut asta de multe ori, mulți dintre noi. Așa am avut pe Băsescu, pe Udrea, pe Antonescu, pe Gorghiu. Eu însumi am perorat despre necesitatea votului cu orice chip, până de curând. Așa, de fapt, am ajuns să ne scârbim de democrație.

În realitate sistemul e defect. E ceva profund irațional în ideea că penalizezi un electorat care nu votează pentru că nu se simte reprezentat de nici un partid existent. Nu e vina cetățeanului atunci când clasa politică e retardată.

Problema cu care se confruntă societatea românească e că avem o clasă politică complet rămasă în urmă și o societate care evoluează cu viteză amețitoare. Ipoteza de bază a sistemului democratic e că dacă există un electorat, apare și un partid cu o ofertă politică. Ipoteza asta de tip cerere-ofertă era valabilă până acum 20 de ani când evoluțiile sociale durau generații întregi și cererea avea timp să creeze oferta. Ce vedem în România e o ruptură totală între cerere și ofertă, una care distorsionează complet jocul democratic. O generație întreagă vrea un partid politic care nu există încă!

Am să dau un exemplu simplu pentru a explica absurditatea situației. Să zicem că avem doar două partide, A și B care se adresează așteptărilor a două grupuri electorale, 1 și 2 care au 20%, respectiv 30% din populație. Dar mai există grupul electoral 3, 50% din populație, ale cărui așteptări nu sunt reprezentate de nici un partid. Au loc alegeri. Votează doar 1 și 2 în timp ce 3 stă acasă pentru că nu vrea nici ce propune A, nici ce propune B. Partidul B câștigă, cu 60% din voturi, majoritatea absolută. Și guvernează 4 ani, în interesul a 30% din populație și contra 70% din populație! Ce anume e reprezentativ în asta?

Argumentul actual e că grupul 3 e de vină pentru că nu a votat. Întrebarea e, de ce ar fi trebuit grupul 3 să voteze B, să zicem, ca să fie guvernat 4 ani de un partid care nu-l reprezintă în nici un fel?

În realitate sistemul e defect. Nu știu care e soluția dar s-ar putea imagina câteva. Într-un fel sau altul vocea celor fără partid trebuie să poată conta. De exemplu, de ce să nu devină Piața un instrument formal al democrației? De ce să nu avem o regulă prin care spunem că partidul aflat la putere care provoacă timp de 5 zile proteste consecutive cu mai mult de 100.000 de oameni pe zi în mai mult de 5 orașe din țară, trebuie să demisioneze și se convoacă alegeri anticipate?

Sau, de ce nu folosim pe buletinul de vot un partid virtual „NICI-NICI” la care să se contabilizeze toate voturile celor care nu vor să aleagă din oferta existentă dar vor să fie reprezentați, și să trimitem în parlament, pe locurile câștigate de NICI-NICI, prin tragere la sorți, cetățeni normali?

Poate părea ridicol dar eu cred că e mult mai ridicol să credem că e obligatoriu să lăsăm niște hoți descreierați la putere pe motiv că așa sunt regulile jocului. Sau că trebuie neapărat să votăm răul mai mic și să ne pierdem astfel complet și încrederea în politică și orice dorință de a participa la binele comun.

România ar putea face istorie, profitând de anacronismul și șobolăneala din PSD pentru a schimba regulile jocului democratic. Suntem deja într-un teritoriu necunoscut. Răspunsul nu e să ne refugiem în regulile trecutului care nu mai funcționează, într-un fel de azil politic cu bolnavi mintali. Răspunsul e să inventăm reguli noi care fac democrația vie și viabilă. Piața nu trebuie să ceară doar capul lui Grindeanu și Dragnea. Piața trebuie să ceară altă Constituție și altă lege electorală și a partidelor.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s